Legea Guvernului Bolojan privind pensiile de serviciu ale magistraților a deschis un nou front între puterea executivă și sistemul judiciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis la Curtea Constituțională concluziile unei expertize „independente” care susține că noul mecanism anulează, în fapt, pensia de serviciu și o coboară sub nivelul pensiei contributive.
Cu doar o zi înainte ca judecătorii Curții Constituționale să reia deliberările asupra reformei pensiilor magistraților, ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a anunțat că a comandat unei experte contabile autorizate o analiză de impact asupra legii promovate de Guvernul Bolojan. Documentul, asumat public de instanța supremă, concluzionează că, pentru magistrații care intră în sistem după intrarea în vigoare a legii și au o carieră de 42 de ani, pensia de serviciu calculată după noile reguli ajunge să fie mai mică decât pensia pe contributivitate, ceea ce, în opinia judecătorilor, contravine garanțiilor constituționale privind independența justiției.
Expertiza arată că diminuările sunt semnificative pe toate palierele sistemului: minus 36% față de pensia contributivă pentru magistrații de la judecătorii și parchetele aferente, minus 35% pentru cei de la tribunale, minus 33% pentru judecătorii de la curțile de apel și o tăiere de 51% în cazul judecătorilor de la Înalta Curte. ÎCCJ susține că, în aceste condiții, nu se mai poate vorbi despre o „reformă” a pensiilor speciale, ci despre „confiscarea drepturilor magistraților”, situație pe care instanța o califică drept fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.
În paralel, Curtea Constituțională se pregătește pentru o ședință decisivă, programată vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00, după două întâlniri eșuate în care patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit, blocând cvorumul și cerând, printre altele, un studiu de impact. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că un astfel de studiu nu este esențial pentru soluționarea sesizării, în timp ce presiunea politică și instituțională crește, pentru că de această reformă depinde și îndeplinirea unor jaloane asumate de România în fața Comisiei Europene, în cadrul PNRR.
Proiectul Guvernului Bolojan, care a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei de serviciu la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate, cu penalizări pentru pensionarea anticipată. Executivul argumentează că actualul sistem – construit în jurul unui raport de circa 80% din salariul brut și care, în unele cazuri, duce la pensii mai mari decât venitul din perioada activă – este o „mare injustiție socială” și trebuie adus în limite sustenabile bugetar, în acord cu deciziile anterioare ale CCR și cu recomandările europene privind pensiile speciale.
Magistrații resping însă ferm noua formulă, arătând că sunt discriminați față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu și că legea „elimină de facto pensia de serviciu pentru generațiile viitoare”, transformând-o în multe cazuri într-un venit inferior celui din sistemul public. În sesizarea depusă deja la CCR și în noile note de concluzii bazate pe expertiza contabilă, ÎCCJ invocă încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, insistând că independența justiției nu poate fi negociată prin „mecanisme financiare arbitrare”, oricât de presante ar fi constrângerile bugetare.
