Unirea administrativă propusă între comunele Vețel și Peștișu Mic se înscrie într‑un curent mai larg de comasare voluntară a unor UAT-uri din România, deschis de proiectul Beltiug–Socond din Satu Mare și bazat pe consultarea populației prin referendum local, conform legislației în vigoare.
Reforma administrativă anunțată de Partidul Național Liberal prinde contur și în județul Hunedoara, unde primăriile din Vețel și Peștișu Mic discută oficial un proiect de unire a celor două comune într‑o singură unitate administrativ‑teritorială. Inițiativa este prezentată ca o măsură de responsabilitate administrativă, într‑un context în care tot mai multe localități mici se confruntă cu presiuni bugetare și cu dificultăți în a finanța servicii publice de calitate pentru locuitori.
Potrivit mesajului publicat pe pagina oficială a PNL, Vețel și Peștișu Mic ar urma să urmeze exemplul comunelor Beltiug și Socond din județul Satu Mare, care au demarat deja procedurile de comasare voluntară, cu o singură primărie, un singur consiliu local și un buget comun. În Satu Mare, cele două administrații au justificat unificarea prin necesitatea reducerii cheltuielilor administrative și crearea unei comune suficient de mari pentru a fi sustenabilă pe termen lung, viitoarea comună Beltiug urmând să aibă aproximativ 6.500 de locuitori, a doua ca mărime din județ.
În județul Hunedoara, proiectul de unire Vețel–Peștișu Mic este prezentat de liderii liberali ca un demers strategic „gândit pe termen lung, cu un singur scop: mai multă dezvoltare pentru oameni”, după cum a declarat deputata Vetuța Stănescu, președinta PNL Hunedoara. Argumentele enunțate sunt similare cu cele din Satu Mare: un buget local mai mare, cheltuieli administrative reduse, acces mai bun la finanțări naționale și europene și o capacitate mai mare de a atrage investiții, într‑o comunitate care, odată mărită, ar avea o voce mai puternică în relația cu autoritățile județene și centrale.
Conform proiectului discutat, conducerea administrativă ar urma să rămână la Vețel, în timp ce la Peștișu Mic ar fi păstrat un punct de lucru al primăriei, pentru ca locuitorii să nu fie obligați să parcurgă distanțe mai mari pentru rezolvarea problemelor curente. În paralel, este menționată intenția dezvoltării unei platforme digitale comune, care să permită furnizarea online a cât mai multor servicii publice, de la depunerea de cereri și solicitări până la obținerea de documente, în acord cu tendințele de digitalizare din administrația locală.
Inițiativa de unire nu se oprește însă la Vețel și Peștișu Mic: potrivit aceleiași surse, interes pentru acest demers și‑a exprimat și comuna Cârjiți, aflată tot în județul Hunedoara. La nivel local, în Cârjiți au fost deja anunțate demersuri pentru organizarea unui referendum pe teme administrative, ceea ce arată o presiune crescândă pentru reconfigurarea modului în care funcționează unitățile administrativ‑teritoriale mici.
Din punct de vedere juridic, orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor se face prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor, prin referendum local, conform Legii administrației publice locale și reglementărilor preluate ulterior în Codul administrativ. Practic, urmează mai multe etape: elaborarea și aprobarea unor hotărâri în consiliile locale, avize din partea instituțiilor abilitate, stabilirea cadrului legal pentru noua comună și organizarea referendumului, în care locuitorii celor două UAT‑uri își exprimă direct opțiunea pentru sau împotriva unirii.
Liderii PNL insistă că „decizia nu aparține politicienilor”, ci oamenilor din cele două comune, care vor avea ultimul cuvânt prin vot, la un referendum ce ar putea fi organizat până la finalul anului, dacă toate etapele legale vor fi parcurse la timp. Mesajul se înscrie în linia mai largă de comunicare a partidului, care prezintă comasările voluntare de comune ca pe o formă de modernizare a administrației și de eficientizare a cheltuirii banului public, într‑un context în care Guvernul condus de PNL a promovat măsuri de disciplină financiară și austeritate bugetară la nivel național.
Pe termen mediu, miza unor astfel de proiecte de unificare este dublă: pe de o parte, localitățile mici speră să devină suficient de robuste pentru a accesa fonduri europene și naționale semnificative, iar pe de altă parte, autoritățile centrale testează, la nivel local, scenarii de reorganizare administrativă mai amplă, discutată de ani de zile la nivel politic. Pentru locuitorii din Vețel și Peștișu Mic, dezbaterea abia începe, iar următoarele luni vor fi decisive pentru clarificarea avantajelor și riscurilor unei eventuale uniri, înainte ca întrebarea să fie pusă direct pe buletinul de vot, la referendum.
