Camera Deputaţilor a adoptat astăzi proiectul de lege care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, şi Legea nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Deputatul minorităţilor naţionale Silviu Vexler, iniţiatorul proiectului, a subliniat că el condamnă şi dispreţuieşte orice formă de violenţă, indiferent de modul în care este exprimată. A fost scandal în plenul parlamentului deoarece deputații AUR, S.O.S. România și POT au criticat dur proiectul de combatere a antisemitismului, invocând restrângerea libertății de exprimare. În cele din urmă legea a trecut cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă şi două abţineri. Vom prezenta câteva opinii care s-au remarcat cu privire la acest subiect. Deputata POT Anamaria Gavrilă a subliniat că „Atunci când faci legi care scot la suprafaţă şi întăresc cuvinte precum extremism, izolaţionism, termene pe care dacă ai întreba omul obişnuit de pe stradă nu ştie să spună exact ce este, ce nu este, atunci venim cu legi care obiectiv nu, ci subiectiv determină că altcineva este legionar sau antisemit sau mai ştiu eu ce. Cum poţi tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi? Unde este nevoia în societatea noastră să trimiţi pe cineva la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi când numeşti cel puţin 5,3 milioane de români extremişti şi continui şi nu te laşi când jumătate din ţară îţi spune că nevoia este pentru coeziune socială, este pentru a colabora, este pentru a uni ţara? (…) Să vă fie ruşine!”. Dan Tanasă – deputat AUR a precizat legat de această lege următoarele: „Mi-aş fi dorit să găsesc în expunerea de motive motivele pentru care facem noi acest proiect de lege, o cazuistică, dosare, procese. Nu se regăsesc, pentru că ce încercaţi să faceţi este să ne protejaţi de ceva care s-a întâmplat acum 85 – 90 – 100 de ani. Evident, folosiţi această chestiune pe post de bâtă. Fără doar şi poate, există în Codul penal suficiente prevederi legale”. Pe această linie se înscrie și poziția lui Tudor Ionescu – deputat S.O.S România care a spus că „este un proiect care nu răspunde niciunei realităţi din societatea românească, nu răspunde niciunei nevoi, nu răspunde niciunei aşteptări. Nu există în România un curent antisemit. (…) Nu există în România organizaţii antisemite. Acest proiect nu face altceva decât să încerce să genereze o reacţie adversă”. La polul opus se înscrie opinia deputatei Alina Gorghiu care a afirmat că „este o lege care are rolul de a ne proteja împotriva pericolului extrem, de a asigura orice cetăţean român, indiferent de etnie şi de religie, că are dreptul să trăiască în siguranţă în ţara asta, că are dreptul la demnitate, că integritatea sa fizică şi psihică este protejată. Această lege este raportată la realitatea de astăzi”. De asemenea, Alexandru Paul Dimitriu – deputat USR Alexandru Paul Dimitriu și-a prezentat astfel poziția: „în ceea ce priveşte acest proiect de lege, spun cu sinceritate că el este o exprimare a libertăţii. Este o exprimare a libertăţii mele faţă de incitarea dumneavoastră la ură. Eu trebuie să am libertatea să nu fiu de acord cu aşa ceva. Eu trebuie să am libertatea să-mi protejeze familia şi copiii de invective şi de ura pe care o propagaţi dumneavoastră, pentru că teoria generală a dreptului spune în felul următor: dreptul tău încetează atunci când intră peste dreptul meu. Eu nu vreau ca dreptul meu la normalitate să fie afectat de ura pe care o propagaţi”
Concluzia a ceea ce s-a dorit cu această lege a fost sumarizată de Csoma Botond – deputat UDMR care și-a argumentat astfel punctul de vedere: „nu putem să avem o societate democratică dacă vrem să clădim totul numai pe ură, pe ură rasială, pe ură etnică şi pe antisemitism. De asemenea, am credinţa şi speranţa că autorităţile, poliţia şi procuratura vor aplica aceste prevederi legale, pentru că, fără a fi aplicate, aceste prevederi legale nu au nicio valoare”.
Foto cu caracter ilustrativ
