De obicei, știrile din „Capital” nu sunt de luat în seamă, mai ales când titlurile încep cu cuvinte precum „bomba”, „romanii nu au mai văzut așa ceva”, „șoc”, „incredibil” „, trebui sa vezi”, trebui sa dai click…etc. De această dată, un titlu ne-a atras atenția și ne-a stârnit curiozitatea pentru a afla despre ce orașe din Transilvania scrie această publicație (cândva serioasă, dar acum de tip tabloid) că au luat decizia de „a elimina consumul de carne și lactate, dar și de a limita posesorii de mașini”.
Articolul începe prin menționarea faptului că mai multe orașe dintr-un grup denumit C40 intenționează să renunțe la consumul de carne, produse lactate și să limiteze proprietarii de mașini până în 2030.
„Pentru a atinge aceste „obiective”, orașele C40 s-au angajat să impună următoarea listă de reguli obligatorii rezidenților lor: „0 kg consum de carne”, „0 kg produse lactate”, „3 articole vestimentare noi de persoană pe an”, „0 vehicule private deținute”, „1 zbor pe distanță scurtă (mai puțin de 1500 km) la fiecare 3 ani de persoană””, scrie Capital.ro, care indică și sursa acestor afirmații, „The Future of Urban Consumption in a 1.5C World” („Viitorul consumului urban într-o lume cu 1,5°C „), document care poate fi descărcat de pe site-ul companiei Arup, o entitate ce oferă servicii profesionale în domeniul ingineriei, design-ului și altele pentru toate aspectele mediului construit (conform Wikipedia). Însă, nu cum sugerează Capital.ro, acest document nu a fost publicat direct pe site-ul Forumului Economic Mondial. De fapt, pe site-ul Forumului Economic Mondial se discută despre orașele C40, dar se oferă un link către un alt site: https://www.c40.org/cities/.
Am căutat și am încercat să identificăm orașele din Transilvania despre care Capital.ro afirmă, cu o tonalitate îngrijorată, că se află pe lista orașelor din România care ar aderă la regulile „zero carne, zero lapte, zero mașini”, cum ar fi Aiud, Alba Iulia, Brașov, Cluj-Napoca, Lugoj, Petroșani și Zalău. Pe site-ul https://www.c40.org/cities/ nu am găsit niciun oraș din Transilvania sau România care să adere la aceste obiective. Poate că aceste informații nu au fost încă actualizate. În schimb, pe un alt site legat de orașele C40, https://www.c40knowledgehub.org/s/cities-race-to-zero-public?language=en_US, găsim printre cele 1.143 de orașe și administrații locale care au aderat la această inițiativă, și orașele menționate.
În căutarea noastră mai detaliată pe Google după orașele C40, am găsit nu doar lista de orașe, ci și o „scrisoare deschisă către Consiliul European și statele membre ale acestuia” https://iclei-europe.org/fileadmin/user_upload/Pdfs/EU_Cities_Open_Letter_2019__EN_.pdf, în care primarii acestor orașe ar fi cerut un „viitor european mai durabil și echitabil”. Asta se întâmpla în condițiile în care primarii români care apar în această listă nici macar nu au gestionat cu adevărat prezentul, dar conform acestei scrisori, ar fi preocupați de un viitor care nu există încă.
Într-o cercetare mai atentă pentru a vedea ce primari din România au semnat, am observat că pentru orașul Zalău, apare ca semnatar al scrisorii un individ numit „Tatar Balazs”. Cu toate acestea, pentru celelalte orașe, semnatarii au fost primari sau au devenit europarlamentari. Dar pentru orașul Zalău, nu am găsit pe nimeni cu acest nume care să fie primar sau măcar consilier local. Acest nume nu apare în nicio altă sursă online, deși pare că i s-a atribuit o semnătură pentru această scrisoare, ascunsă printre numeroasele site-uri ale Forumului Economic Mondial.
Având în vedere credibilitatea informațiilor furnizate de Capital.ro, ar putea fi oportun să ne întrebăm administrațiile locale dacă au de fapt aderat la aceste obiective care ne duc cu gândul la epoca tristă a restricțiilor. Dacă în trecut s-a invocat plata datoriei României, care acum, după 30 de ani, a devenit mai mare ca niciodată din cauza politicilor PNL și PSD, acum se invocă „salvarea planetei”. Dar cum putem salva planeta când țări precum Rusia, China, Brazilia, India și majoritatea statelor africane nu au aderat la aceste „aberații” ecologice? Suntem siguri că dorim să acceptăm aceste obiective care implică „fără mașini, fără lapte, fără carne și apoi o reducere drastică a achiziției de haine noi”?
În ceea ce privește Zalăul, primarul actual, Ionel Ciunt, a atins într-adevăr obiectivul de a lăsa orașul fără mașini, prin impunerea licitațiilor pentru parcări, ceea ce a afectat bugetele cetățenilor și le-a redus resursele pentru haine noi. Cu toate acestea, în ceea ce privește adevărata ecologie și nu cea propusă de WEF care ne îndeamnă să nu mai deținem nimic și să fim fericiți (You’ll own nothing and be happy), eforturile sale au fost deficitare, având în vedere numărul de copaci tăiați sau ciuntiți în mandatul său pentru a face loc „modernizării” orașului, in mandatul său care expiră anul viitor.
