Cazul părinților din Bihor, care au fost trimiși în judecată și condamnați pentru că și-au retras copiii de la școală, justificând că nu sunt de acord cu utilizarea internetului, cu cursurile online pe care copiii le făceau în perioada de pandemie și cu faptul că prezența la școală a copiilor era condiționată de purtarea măștilor, trebuie să ne determine să ne punem următoarea întrebare: a cui sunt copiii, ai părinților sau ai Statului? Dar mai ales, să ne întrebăm dacă nu ar trebui să avem și o alternativă pentru educația oferită de statul controlat de niște politicieni corupți, care în niciun caz nu doresc ca micuții să-și dezvolte capacitatea critică, ci doar să răspundă ca niște automate la un set de întrebări prefixate prin ideologia dominantă la momentul actual.
Pe timpul lui Ceaușescu, educatoarele puneau copii la vârsta grădiniței să urmărească congresele partidului comunist. Orânduirea s-a schimbat, am intrat în epoca de tip liberal, în care nicio valoare creștină nu mai contează; acum, ceea ce este important este să nu te opui „democrației”. Cum să te opui ca odrasla ta să nu intre pe net, unde are toate șansele de a deveni dependent și să aibă acces la pornografie, jocuri de „noroc” sau să intre în contact cu cine știe ce pedofil de pe rețele de „socializare”? Da, știu, unii dintre voi sunteți atât de bravi părinți, ba chiar învățători, încât fața copiilor voștri s-a buhaiat de atâta alcool și droguri, așa de bine i-ați controlat… Așa că hai să ne oprim din această transă indusă că această școală care ni se impune funcționează, pentru că dacă ar funcționa, cu siguranță societatea românească ar fi mult diferită si nu am avea atatia elevi, politisti, ba chiar judecatori drogati…de politicieni nici numai vorbim…
Dacă tot li se va permite copiilor să-și schimbe sexul în această „democrație”, alimentată de ideologiile tâmpite din Vest… de ce nu am permite părinților care demonstrează un anumit nivel de pregătire să-și pregătească copiii acasă? „Noua” lege a educației prin acel „contract educațional” nu este altceva decât un mod de a sustrage copiii părinților, pentru că, de fapt, deși se vorbește de un contract, părinții nu au dreptul de a negocia ceea ce Statul condus de niște demenți poate să impună la un moment dat, nu doar contrar religiei profesate, ci și a principiilor de bază. Să nu uităm că tot în Bihor, un director de școală tinde să transforme școala într-o închisoare, impunând un sistem de recunoaștere facială a elevilor. Ori să ne gândim puțin de ce ar permite părinții unui dement să recolteze datele biometrice ale copiilor lor, având în vedere cât de vulnerabil este mediul informatic la breșe de date? Ce va face să credeți că alți directori de școli nu ar putea veni cu alte aberații care să afecteze legătura dintre copii și părinți?
Bătălia întotdeauna s-a dus pe tărâmul educației; cine controlează educația, controlează societatea. De aceea, este foarte important să fim atenți pe mâna cui dăm copiii și să ne întrebăm dacă nu ar fi cazul să existe și alternative la sistemul impus de Stat, precum cea de a-i pregăti acasă. De ce să nu avem alternative la sistemul educațional de Stat? Uitați-vă la tot ceea ce se petrece în America cu privire la educația copiilor și o să înțelegeți cât de necesar este să avem alternative și să limităm puterea statului de a ne sustrage copiii
