Asociația „Salvați Patrimoniul Timișoarei” cere autorităților centrale și locale să protejeze clădirile feroviare istorice din Banat aflate pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est al liniei Caransebeș – Timișoara – Arad, modernizată cu bani europeni prin PNRR. Organizația atrage atenția că, în forma actuală a proiectului, mai multe imobile de sfârșit de secol XIX riscă să fie demolate, deși ar putea fi integrate în noua infrastructură, în acord cu legislația privind protejarea monumentelor istorice și cu practicile europene de reutilizare adaptivă.
Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei se alătură public demersului inițiat de istoricul Cristian Oliviu Gaidos privind necesitatea protejării patrimoniului feroviar istoric de pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est, în contextul proiectului de modernizare a liniei Caransebeș – Timișoara – Arad, finanțat prin PNRR.
Apelul vine în contextul în care lucrările de modernizare pe secțiunea Lugoj – Timișoara Est, considerată cel mai avansat tronson al proiectului Caransebeș – Timișoara – Arad, au depășit deja o treime din stadiul fizic, iar deciziile privind viitorul clădirilor vechi sunt, practic, ireversibile. Tronsonul face parte din investiția strategică de 162 de kilometri de linie dublă, electrificată, pentru viteze de până la 160 km/h, care traversează patru loturi și are termen de finalizare iunie 2026, în baza unui contract de lucrări semnat în 2022 cu asocierea Webuild – Participazioni Italia – Salcef.
În scrisoarea publică transmisă instituțiilor responsabile, Asociația „Salvați Patrimoniul Timișoarei” anunță că se alătură demersului inițiat de Cristian Oliviu Gaidos, care a semnalat riscul dispariției unor repere feroviare emblematice, precum gara Belinț și stațiile istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj, datând din anii 1875–1876. Reprezentanții ONG-ului subliniază că susțin fără rezerve modernizarea infrastructurii feroviare, considerată esențială pentru mobilitatea pe coridorul paneuropean Orient/Est-Mediteranean, dar contestă soluția „demolării totale” atunci când există alternative tehnice de conservare selectivă.
Potrivit argumentelor prezentate, documentațiile disponibile pentru Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est, unde se află stațiile Lugoj, Jabăr, Belinț, Chizătău, Topolovăț, Recaș și Remetea Mare, nu ar exclude posibilitatea de a menține cel puțin corpurile principale ale clădirilor istorice, cu mutarea unor funcțiuni în construcții noi, acolo unde este necesar. Asociația invocă Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar și exemple de pe rețele feroviare occidentale, unde foste gări și clădiri tehnice au fost convertite în spații culturale, turistice sau comunitare, fără a bloca modernizarea liniilor.
Organizația solicită explicit realizarea unei analize comparative între scenariul demolării și cel al conservării integrate, nu doar din perspectiva costurilor de execuție, ci și a beneficiilor pe termen lung pentru identitatea locală, turism și dezvoltarea urbană. În viziunea ONG-ului, administrațiile locale și județene din Lugoj, Belinț, Topolovățu Mare și localitățile învecinate ar trebui implicate în identificarea de funcțiuni noi pentru clădirile de patrimoniu, de la mici muzee feroviare și centre culturale până la spații pentru activități educative sau turism tematic.
„Banatul are nevoie de infrastructură modernă, dar și de reperele sale istorice. Modernizarea trebuie să însemne evoluție responsabilă, nu ștergerea identității locale”, transmit reprezentanții Asociației „Salvați Patrimoniul Timișoarei”, care avertizează că pierderea gării Belinț și a stațiilor de apă istorice ar echivala cu „o radere a istoriei feroviare” din această parte a țării. Ei cer Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, Ministerului Transporturilor și autorităților de management ale PNRR să revizuiască soluțiile tehnice pentru tronsonul Lugoj – Timișoara Est, astfel încât investiția de miliarde de lei în infrastructură să nu se traducă prin dispariția unor clădiri care pot ancora comunitățile în propria lor memorie.
