Analizând noua configurație a Parlamentului, caracterizată printr-o fragmentare semnificativă datorată celor șapte partide care au reușit să treacă pragul electoral, experții politici subliniază dificultățile în formarea unei coaliții de guvernare. Instabilitatea politică nu poate fi exclusă, având în vedere ascensiunea polului de extremă dreapta, care a obținut o prezență fără precedent în legislativ.
Totuși, partidele proeuropene ar putea colabora pentru a forma o majoritate și a constitui un nou guvern, iar viitorul președinte al țării va avea un rol esențial în această dinamică.
Conform analiștilor, o posibilă coaliție formată din PSD, PNL, USR și UDMR ar putea începe negocierile, dar acest scenariu ar depinde de alegerea Elenei Lasconi ca președinte al României. Deocamdată, ea beneficiază de sprijinul a doar două partide, USR și PNL.
Sergiu Mișcoiu afirmă că, în cazul în care configurația actuală se menține, soluția pentru un guvern ar fi inițierea imediată a negocierilor între cele patru partide, ceea ce ar duce la o majoritate mai mică decât cea existentă în Parlamentul actual. De asemenea, se discută despre posibilitatea ca prim-ministrul să nu aparțină niciunuia dintre aceste partide, depinzând de cine va ocupa funcția de conducere a statului.
Până în prezent, PSD și UDMR nu s-au pronunțat cu privire la susținerea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, având de ales între candidata USR Elena Lasconi și independentul Călin Georgescu.
Cristian Pîrvulescu subliniază că, deși există posibilitatea formării unui guvern proeuropean, riscurile ca extrema dreaptă să câștige influență în Parlament sunt mari. Rezerva electorală a lui Lasconi este limitată, iar comportamentul alegătorilor PSD, care pot fi atrași ideologic de extrema dreaptă, este esențial în acest context.
Analiștii preconizează că partidele proeuropene vor încerca să negocieze o structură funcțională, având în vedere influența PSD. Adrian Zăbavă menționează că, în absența PSD, formarea unui guvern stabil devine extrem de dificilă, iar PSD ar putea chiar să construiască o majoritate cu formațiuni suveraniste în următorii patru ani.
În concluzie, varianta unui Guvern de specialiști, susținut de o majoritate largă în Parlament, nu este considerată viabilă pe termen lung, analiștii insistând că doar un Executiv asumat de partidele parlamentare poate implementa reformele necesare statului.
