Cardinalul Péter Erdő, arhiepiscop de Esztergom şi Budapesta, în vârstă de 72 de ani, se bucură de sprijinul cardinalilor europeni – cel mai numeros bloc din conclav – pentru a deveni noul Papă. Erdő s-a născut în Ungaria, într-o familie cu descendență secuiască. Bunicii lui au fost secui din Transilvania, care au emigrat în Ungaria după Primul Război Mondial când Transilvania a devenit parte a României.
Péter Erdő s-a născut în data de 25 iunie 1952 la Budapesta ca primul din cei șase copii ai unei familii de intelectuali. Tatăl său a fost dr. Sándor Erdő și mama Mária Kiss, bunicii săi au fost secui din Transilvania, stabiliți în Ungaria după Primul Război Mondial. Originea secuiască este motivul pentru care, la ridicarea sa la rangul de cardinal al Bisericii Romano-Catolice, a adoptat în stema sa de cardinal simbolurile heraldice ale Ținutului Secuiesc: soarele și luna în câmp albastru.
În anul 2020, aflat la București unde a celebrat o liturghie, Cardinalul Péter Erdő, arhiepiscop de Esztergom şi Budapesta a declarat că bunicul său s-a născut acolo, în România (în Ținutul Secuiesc), unde avusese o casă.
Péter Erdő a urmat cursurile școlii elementare și liceale la Colegiul Piarist din Budapesta pe care l-a absolvit în 1970. În același an a fost admis în rândul seminariștilor de la Seminarul Arhiepiscopal din Esztergom și a devenit student, tot acolo, al Institutului Teologic. După un an petrecut în Esztergom, a fost transferat la Seminarul Central din Budapesta, unde și-a continuat studiile. Apoi a fost trimis la Academia de Teologie Romano-Catolică din Roma. A obținut licența în teologie în anul 1975 la Roma, iar peste un an, tot în cadrul Academiei de la Roma, a obținut titlul de doctor în teologie.
Între anii 1977 și 1980 a studiat la Roma, ca bursier al Institutului Pontifical Ungar, dreptul canonic în cadrul Universității Pontificale din Lateran, la absolvirea căruia obține titlul de doctor în științele dreptului canonic. În anul 1983 este habilitat ca doctor în filosofie la Academia Teologică Romano-Catolică din Budapesta.
În anii 1995 și 1996 a fost cercetător bursier în Berkeley, la Universitatea din California. Între anii 1998 și 2003 a îndeplinit funcția de rector al Universității Catolice „Péter Pázmány”. La 10 octombrie 2003 și-a susținut teza de recepție la Academia Maghiară de Științe. La a CLXXVII-a adunare generală a Academiei Maghiare de Științe, din data de 7 mai 2007, a fost ales membru corespondent al acestei instituții.
Cum este ales noul Papă și cine sunt cardinalii cu cele mai mari șanse
După moartea sau retragerea din funcție a papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a hotărî cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice. Aceștia jură să nu dezvăluie nimic din ceea ce se discută în timpul adunării secrete și rămân izolați de restul lumii până când se alege noul papă. În tot acest timp, ei discută despre meritele fiecărui candidat luat în considerare.
De altfel, cardinalii s-au întâlnit deja pentru a planifica înmormântarea Papei Francisc și pentru organizarea conclavului care îl va alege pe noul Suveran Pontif. Chiar dacă dintre cei 135 de cardinali eligibili, 110 au fost numiți de însuși Papa Francisc, observatorii anticipează o luptă aprigă pentru succesiune între conservatori și progresiști.
Merită spus, însă, că ultimii papi nu făcut parte dintre cei favoriți.
Există voci care spun că a venit vremea ca biserica să fie condusă și de un papă venit de pe continentul african sau de pe cel asiatic. O variantă ar putea fi Cardinalul Sarah, în vârstă de 79 de ani. Originar din Guineea, acesta este un conservator care a intrat în conflict în mai multe rânduri cu Papa Francisc pe teme doctrinare.
Cardinalul Tagle, născut în Filipine, dar cu o bunică din China, și în vârstă de 67 de ani, se bucură de popularitate la Vatican și era prețuit de pontiful argentinian.
Însă numele viitorului papă ar putea fi o surpriză, cum a fost de altfel și cazul episcopului Jorge Mario Bergoglio, socotit prea în vârstă pentru a fi Suveran Pontif. Nici Karol Wojtila, iubitul Papa Ioan Paul al II-lea, nu se număra printre favoriți, când a fost ales, în 1978.
Unii observatori consideră că poate a venit momentul unui papă italian, în persoana lui Pietro Parolin. În vârstă de 70 de ani, Parolin a fost ales în 2014 secretar de stat al Papei Francisc și este considerat un cardinal moderat. A participat la activitățile diplomatice ale Sfântului Scaun, în Nunțiatura Apostolică din Nigeria și Mexic. Alegerea lui Parolin ar fi considerată o continuare a moștenirii lăsate în urmă de Papa Francisc.
”Sunt mulți cardinali cu șanse. E o vorbă veche de secole care spune: cine intră în conclav drept papă, iese cardinal. Asta înseamnă că cei care sunt considerați acum drept favoriți au șanse să ajungă papă, dar cel mai probabil nu vor fi aleși. Cei ale căror nume le auzim acum sunt cardinali care și-au făcut un nume la Roma sau în Europa. Sunt însă mulți alți candidați cu șanse despre care însă nu auzim vorbindu-se”, este de părere Matthias Kopp, jurnalist și teolog german.
