Partidele politice parlamentare încep anul 2026 cu noi injecții masive de bani publici, PSD, AUR și PNL plasându-se din nou în vârful clasamentului subvențiilor virate de la bugetul de stat. Sumele reînnoiesc dezbaterea despre cât de mult plătește contribuabilul pentru mașinăria de propagandă a partidelor și câtă transparență există, în realitate, în felul în care sunt cheltuiți acești bani.
Autoritatea Electorală Permanentă anunță că, numai în ianuarie 2026, partidele politice au primit peste 14,4 milioane de lei subvenții de la bugetul de stat, cu PSD, AUR și PNL în fruntea listei. Conform situației publicate, PSD încasează peste 4,8 milioane de lei, AUR peste 2,8 milioane de lei, iar PNL peste 2,3 milioane de lei, restul sumelor fiind distribuite între USR, UDMR, SOS România, Partidul Oamenilor Tineri, PMP și Forța Dreptei.
În urma alegerilor din 2024, opt partide au devenit beneficiare directe ale subvențiilor, mecanism care consolidează poziția formațiunilor mari și lasă puțin spațiu noilor actori politici fără reprezentare parlamentară. În 2025, aceste opt partide au primit în total 232 de milioane de lei, PSD depășind 77 de milioane, AUR 45,5 milioane, iar PNL aproape 42 de milioane de lei, ceea ce arată că injecția de numerar din ianuarie 2026 nu este un episod izolat, ci continuarea unui flux de finanțare consistent.
Datele agregate de organizații specializate arată că, în 2024, partidele parlamentare au beneficiat de subvenții de la bugetul de stat în valoare de aproximativ 386 de milioane de lei, de aproape 50 de ori mai mult decât în urmă cu un deceniu, când suma anuală era de circa 8 milioane. Schimbarea de scară a venit după 2018, când formula de calcul a subvențiilor a fost modificată, ceea ce a transformat finanțarea publică a partidelor într-una dintre cele mai generoase din Uniunea Europeană raportat la dimensiunea economiei.
Raportările Expert Forum indică faptul că, doar în 2025, cele opt partide au primit 232 de milioane de lei și au cheltuit peste 228 de milioane, o bună parte din bani mergând către presă, propagandă, consultanță și publicitate. PSD a cheltuit peste 92 de milioane de lei din subvenții, AUR și PNL câte aproximativ 37 de milioane, în timp ce USR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri au rulat, la rândul lor, zeci de milioane pentru activități politice și comunicare.
Organizația Expert Forum atrage atenția că, după anul electoral 2024, finanțarea politică a depășit pragul de un miliard de lei dacă sunt cumulate subvențiile și rambursările de campanie, fără ca mecanismele de control să țină pasul cu racheta cheltuielilor. ONG-ul reclamă „numeroase semne de întrebare” legate de legalitatea și corectitudinea fluxurilor de bani, de la contracte de publicitate greu de urmărit până la campanii mascate derulate din subvenții, în afara perioadelor electorale.
În mai multe analize, experții cer reducerea bugetului pentru subvenții, clarificarea criteriilor de stabilire a sumelor anuale și interzicerea folosirii banilor publici pentru autopromovarea partidelor atunci când există competitori electorali înregistrați, dacă fondurile nu sunt direcționate transparent către cheltuieli de campanie. De asemenea, se solicită returnarea la buget a sumelor necheltuite, publicarea tuturor contractelor și marcarea clară a materialelor de promovare finanțate din subvenții, astfel încât cetățenii să poată distinge între informare și propagandă plătită.
Creșterea abruptă a subvențiilor după 2018 a fixat scena politică în jurul acelorași actori principali – PSD, PNL, USR – la care s-a adăugat AUR, a cărui ascensiune a fost facilitată inițial mai degrabă de contextul social și de pandemie decât de accesul la bani publici. După intrarea în Parlament, însă, și acest partid a intrat în cercul restrâns al beneficiarilor majori de subvenții, iar în 2025 a primit peste 45 de milioane de lei, devenind al doilea mare beneficiar după PSD.
În 2026, debutul de an cu peste 14 milioane de lei virați într-o singură lună către partide arată că sistemul continuă pe aceeași linie, în ciuda apelurilor la austeritate bugetară și prioritizarea altor domenii, cum ar fi educația sau sănătatea. Pentru cetățeni, miza nu se rezumă la cifrele din comunicate, ci la modul în care aceste sume, provenite din taxe și impozite, modelează agenda publică, influențează independența presei și ridică bariere de intrare pentru forțele politice noi, care nu au acces la aceeași „pernă” bugetară.
