Două dintre cele mai valoroase comori ale patrimoniului național al României — Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice din aur — au fost recuperate joi, 2 aprilie 2026, de autoritățile olandeze, după mai bine de 14 luni de la spectaculosul jaf comis la Muzeul Drents din Assen. A treia brățară furată nu a fost încă găsită, iar ancheta continuă.
Conferință de presă la Assen: piesele, prezentate public sub pază armată
Joi după-amiază, la sediul Consiliului Provincial din Assen, Parchetul olandez a organizat o conferință de presă în care coiful dacic și cele două brățări recuperate au fost prezentate public, sub paza unor ofițeri mascați înarmați. La eveniment a participat și procuroarea română Daniela Buruiană, reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a zburat din România în Olanda în dimineața aceleiași zile.
„Suntem parte din echipă, autoritățile olandeze ne-au anunțat”, a confirmat Buruiană. „Este un rezultat mult așteptat de autoritățile române”.
Cum au fost recuperate piesele: acord cu suspecții
Coiful și cele două brățări au fost returnate de suspecți în urma unor „acorduri procedurale” încheiate între Parchet și cei trei inculpați aflați în arest — Douglas Chesley W. (37 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (21 de ani). Prin intermediul avocaților lor, aceștia au predat artefactele, condiția acordurilor procedurale fiind tocmai restituirea pieselor.
„Prin intervenția apărării, în special a avocaților, obiectele ne-au fost returnate”, a declarat un purtător de cuvânt al Parchetului olandez. Tribunalul din Assen urmează să judece fondul cauzei pe 14, 16 și 17 aprilie.
Starea artefactelor: coiful, ușor deteriorat, dar restaurabil
Robert van Langh, directorul Muzeului Drents, a confirmat că piesele sunt în mare parte intacte. Coiful prezintă deteriorări ușoare, care afectează „restaurări mai vechi” ale acestuia, și poate fi restaurat complet. „Nu vor exista daune permanente”, a precizat el, adăugând că „brățările sunt în stare perfectă”.
Fostul director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu — demis tocmai din cauza furtului —, a declarat că piesele au fost găsite „învelite în prosop și îngropate”. „Am fost informat de dimineață de colegii mei din Olanda. Nu vă pot da alte detalii, vă pot spune că au fost învelite în prosop”, a spus acesta, adăugând că după restituire coiful va trebui examinat cu atenție, întrucât ar fi fost scăpat pe jos de hoți în timpul jafului.
Ministrul de Externe român, Oana Țoiu: „Ne așteptam să nu renunțăm”
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a discutat cu omologul său olandez, Tom Berendsen, și a declarat că recuperarea este rezultatul unui an de cooperare și eforturi comune. Ea a anunțat că artefactele vor fi expuse din nou în România, la Muzeul Național de Istorie din București, după finalizarea expertizei privind starea de conservare.
România a încasat în septembrie 2025 suma de 5,85 milioane de euro prin mecanismele internaționale de asigurare și despăgubire, sumă care va fi restituită proporțional după ce experții vor evalua daunele efective aduse pieselor.
Jaful din noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025
Furtul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, când trei bărbați au penetrat Muzeul Drents din Assen în doar trei minute, detonând o intrare din spate cu un dispozitiv pirotehnic, după care au spart vitrinele cu baroase și au fugit cu coiful și trei brățări dacice. Expoziția „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului” urma să se închidă peste câteva zile, iar piesele trebuiau să revină la București.
Ulterior jafului, o pistă importantă l-a vizat pe un cetățean român de 38 de ani care pătrunsese fără bilet în muzeu cu cinci zile înainte de spargere, cu o geantă sport voluminoasă, și fusese dat afară de securitate. Ancheta a dus la arestarea a șapte persoane, dintre care trei sunt în continuare în arest preventiv.
Investigarea cauzei — sub egida EUROJUST
Cooperarea pentru soluționarea cazului s-a desfășurat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din România și Olanda. Parchetul olandez și Parchetul de pe lângă ÎCCJ au lucrat cot la cot timp de peste un an.
Cercetările continuă pentru recuperarea celei de-a treia brățări, care nu a fost găsită până în prezent.
Coiful de la Coțofenești — simbol al civilizației dacice
Coiful de aur de la Coțofenești este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România. Datat în prima jumătate a secolului IV î.Hr. (aproximativ 425–375 î.e.n.), piesa a fost descoperită în 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de un elev al școlii primare locale. Realizat din aur masiv de înaltă puritate, cântărind 770 de grame și măsurând 25,5 x 20 cm, coiful este decorat cu motive geometrice complexe și scene din imagistica religioasă și mitologică dacică.
„Este un obiect unic în patrimoniul cultural european și chiar mondial. Este un simbol social și politic important al civilizației dace. Apare chiar pe coperta manualelor școlare”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu.
