Un nou episod de violență extremă în școli zguduie județul Sibiu: un elev de 14 ani de la Școala Gimnazială „Stephan Ludwig Roth” din Moșna a fost sugrumat și înțepat cu un cuțit de un coleg, chiar înainte de începerea cursurilor. Incidentul a avut loc pe 15 ianuarie, în jurul orei 8:00, în curtea școlii, și ar fi pornit de la un conflict mai vechi între doi elevi, alimentat de discuții și comentarii pe TikTok, potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Sibiu. Al treilea elev, cel rănit, a intervenit pentru a-i despărți pe cei doi băieți care se certau, moment în care agresorul l-a apucat de gât și l-a înțepat cu un obiect tăietor-înțepător în zona brațului stâng.
Apelul la 112 a fost făcut de un cadru didactic, la scurt timp după incident, iar la fața locului au ajuns polițiștii Secției nr. 2 Poliție Rurală Mediaș. Conform IPJ Sibiu, toți cei trei elevi implicați au 14 ani și sunt colegi de clasă, iar conflictul a degenerat rapid dintr-o ceartă verbală într-un atac fizic cu armă albă. Băiatului agresat i-au fost acordate îngrijiri medicale în curtea școlii, după care a fost transportat la spital, unde medicii au stabilit că nu i-a fost pusă viața în pericol, însă rana și trauma psihică necesită monitorizare.
Polițiștii au deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe și pentru portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, ancheta urmând să stabilească în detaliu circumstanțele în care elevul a ajuns la școală înarmat cu un cuțit. La nivelul unității de învățământ a fost convocată comisia antiviolență, care urmează să decidă măsurile disciplinare față de copiii implicați, de la sancțiuni la purtare până la eventuale propuneri de transfer sau consiliere obligatorie. Reprezentanții Inspectoratului Școlar atrag atenția că, în prezent, elevii nu pot fi controlați corporal sau percheziționați la intrarea în școală, ceea ce limitează capacitatea instituțiilor de a preveni introducerea de obiecte periculoase în spațiul educațional.
Cazul de la Moșna nu este izolat, ci se înscrie într-un val de incidente care ridică semne de întrebare asupra climatului din școlile sibiene. În ultimele săptămâni, presa locală a relatat despre o elevă bătută de două colege la Școala nr. 21 din Sibiu, un copil de 12 ani agresat repetat de colegi, precum și despre alte episoade de bullying fizic și verbal, unele filmate de elevi și distribuite pe rețelele sociale. Părinți și profesori vorbesc despre o escaladare a violenței, alimentată de expunerea constantă la conținut agresiv online, de lipsa de autoritate a școlii și de reacțiile lente ale instituțiilor atunci când sunt sesizate abuzuri.
Paradoxal, la Moșna polițiștii de la Biroul de Siguranță Școlară fuseseră prezenți chiar în luna decembrie 2025, pentru sesiuni de informare privind prevenirea violenței și a bullyingului, cu accent pe respect, comunicare nonviolentă și consecințele legale ale comportamentelor agresive. Elevii au fost avertizați atunci explicit și asupra riscurilor asociate portului de obiecte periculoase, inclusiv cuțite sau articole pirotehnice, semn că mesajul preventiv nu este întotdeauna suficient pentru a contracara presiunile de grup și modelele negative din mediul online. Acum, la doar câteva săptămâni distanță, aceeași școală se regăsește în centrul unui dosar penal, cu un copil rănit, un altul anchetat și o comunitate întreagă pusă în fața întrebării: ce nu a funcționat.
Profesorii și sindicatele din învățământ spun că „situația a scăpat de sub control” și cer măsuri mai ferme: proceduri clare pentru verificarea elevilor atunci când există suspiciuni, prezență mai vizibilă a polițiștilor în jurul școlilor, dar și extinderea programelor de consiliere psihologică pentru copii și părinți. În același timp, părinții cer conducerilor de școli să reacționeze prompt la primele semne de bullying și să nu mai trateze incidentele violente ca simple „conflicte între copii”, mai ales atunci când apar arme albe sau agresiuni repetate. Dincolo de anchete și de deciziile comisiilor de disciplină, cazul elevului înțepat la Moșna devine un nou test pentru modul în care sistemul educațional și cel de ordine publică reușesc – sau nu – să redea elevilor sentimentul că școala este un loc sigur.
