Pe 14 septembrie, credincioșii ortodocși din România și din întreaga lume marchează sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci, singura sărbătoare cu post aspru fix de peste an. Importantă și pentru bisericile greco-catolice și romano-catolice, această zi amintește de două evenimente esențiale pentru creștinism.
- Descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos și înălțarea sa în fața poporului, pe 14 septembrie 335, de către episcopul Macarie al Ierusalimului.
- Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, și depunerea ei cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt.
Sărbătoarea evocă un moment semnificativ din viața Sfinților Împărați Constantin și Elena și amintește victoria simbolică a creștinismului asupra păgânismului. Conform tradiției, împărăteasa Elena a găsit la Ierusalim Crucea pe care a fost răstignit Iisus, iar identitatea acesteia a fost confirmată printr-o minune — revenirea la viață a unei tinere decedate atunci când a fost atinsă de Sfânta Cruce.
Tradiții și obiceiuri
- Pe 14 septembrie, la sate, preoții sfințesc viile și butoaiele cu vin pentru a asigura o recoltă bogată.
- Strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg, fiind lăsați drept ofrandă pentru păsări și denumiți popular „strugurii lui Dumnezeu”.romaniatv+1
- Se recoltează și ultimele plante de leac, care, după ce sunt sfințite la biserică, se păstrează la icoane și se folosesc pentru vindecarea bolilor.
- În multe zone din țară se păstrează obiceiul ca oamenii să păstreze monede sfințite în această zi, în portofel, alături de o cruciuliță, considerând că aduc noroc și belșug.csid+1
- În Bucovina, se pun cruci din busuioc sfințit în pomii fără rod pentru ca aceștia să rodească anul următor.
- În această zi se marchează și „Cârstovul viilor” și se crede că șerpii și insectele se retrag sub pământ.
Interdicții și superstiții
- Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de post aspru: credincioșii evită să mănânce alimente „de dulce” și, în unele regiuni, nu mănâncă nimic până la apus.
- Nu se consumă usturoi, nuci, prune sau pește, fiind considerate alimente cu o anumită încărcătură simbolică, unele cu forma crucii.
- Nu este permisă munca la câmp sau alte activități gospodărești pentru a preveni primejdii sau nenorociri.
- Nu se bat nuci și nu se mănâncă, deoarece miezul are forma unei cruci.
- Se spune că cine va tuna în această zi, va urma o toamnă lungă, iar dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma curând.
Semnificație religioasă
Crucea este considerată simbolul victoriei asupra morții și păcatului, dar și altarul pe care Hristos s-a jertfit pentru mântuirea omului. Tradiția creștină atribuie Sfintei Cruci puteri protectoare, iar această sărbătoare aduce aminte de importanța semnului crucii în viața liturgică și spirituală a credincioșilor.
Alte zile dedicate cinstirii Sfintei Cruci:
- Duminica dinaintea și după Înălțarea Sfintei Cruci
- 6 martie (Aflarea Sfintei Cruci de către împărăteasa Elena)
- 1 august (Scoaterea Lemnului Sfintei Cruci)
- Fiecare miercuri și vineri sunt, de asemenea, considerate zile închinate Sfintei Cruci.
Concluzie:
Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de profundă semnificație spirituală, îmbinând ritualuri de protecție, post și recunoștință, tradiții agricole și credințe populare, toate având ca scop celebrarea simbolului suprem al creștinismului.
