Medicul pneumolog orădean Flavia Groșan a decedat miercuri, 19 noiembrie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, după mai bine de o lună petrecută în comă, pe fondul unui cancer pulmonar în stadiu avansat, cu metastaze. Dispariția ei închide un capitol marcat de controverse puternice legate de tratamentul pacienților COVID-19 și de discursul antivaccinist, care a divizat profund comunitatea medicală și opinia publică.
Medicul pneumolog Flavia Groșan a murit miercuri, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, unde era internată în stare gravă. Managerul unității medicale, dr. Gheorghe Carp, a confirmat decesul, precizând că medicul se afla în comă de peste o lună. „Medicul șef de la Terapie Intensivă mi-a spus că doamna Flavia Groșan a murit. (…) Groșan era internată în stare gravă, în comă, de mai bine de o lună”, a declarat acesta.
Potrivit informațiilor făcute publice în ultimele săptămâni, Flavia Groșan suferea de cancer pulmonar, cu metastaze cerebrale, suprarenale și hepatice. Ea fusese internată la Spitalul Județean Bihor după ce a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe în stop cardio-respirator, fiind resuscitată și internată în secția de Anestezie-Terapie Intensivă. Ulterior, a fost transferată pe secția de Pneumologie, iar în ultimele zile a fost îngrijită într-o secție de paliație, în comă de gradul 4. Decesul a survenit în cursul dimineții de miercuri, în jurul orei 11.30, fiind consemnat în acte în jurul prânzului.
De la reputație profesională locală la notorietate națională
Flavia Groșan, medic primar pneumolog și bronholog, profesa medicina din anii ’90. Potrivit prezentărilor oficiale din trecut, devenise medic specialist în 2000 și medic primar în 2004, activând în Oradea, în sectorul public și privat.
Notorietatea la nivel național a venit însă abia în perioada pandemiei de COVID-19, când medicul a ieșit în spațiul public cu afirmații care contraziceau protocoalele oficiale de tratament. Groșan a susținut în repetate rânduri că a „vindecat” sute, chiar aproape o mie de pacienți COVID „fără nicio zi de spitalizare”, tratând boala „ca pe o pneumonie atipică”, și a acuzat spitalele că aplică „protocoale care omoară bolnavii”, declarații respinse de specialiști în boli infecțioase și de societățile profesionale.
Mesajele ei au fost intens amplificate de rețelele sociale și de anumite televiziuni, atrăgând un val de sprijin din partea celor sceptici față de autorități și față de campania de vaccinare. Grupul de Facebook „Alături de Flavia Groșan” a ajuns să strângă zeci de mii de membri, iar la Oradea au avut loc proteste de susținere, după ce Colegiul Medicilor a anunțat că o cheamă la audieri pentru verificarea afirmațiilor sale.
Investigații disciplinare și poziția fermă a Colegiului Medicilor
În timpul pandemiei, Flavia Groșan a fost audiată de Colegiul Medicilor, însă atunci nu a primit o sancțiune disciplinară. Controversele s-au reaprins în vara acestui an, când medicul a distribuit pe pagina sa de Facebook un text în care sugera o presupusă legătură între vaccinarea anti-COVID-19 a unei femei și apariția bruscă, după un contact intim, a unor simptome precum „ceață mentală” sau dificultăți respiratorii la partenerul ei nevaccinat.
Societatea Română de Pneumologie și Colegiul Medicilor Bihor au reacționat public, calificând postarea drept „fake news medical” și „eroare gravă fără niciun fundament științific”. Colegiul Medicilor Bihor, aflat în jurisdicția Colegiului Medicilor din România, s-a delimitat „ferm” de declarațiile sale, subliniind că vaccinurile anti-COVID-19 nu conțin virus viu, nu pot produce fenomen de „shedding” și că este „imposibil biologic” ca proteina spike produsă tranzitoriu după vaccinare să provoace efectele descrise de medic. „Atragem atenția că dna dr. Groșan Flavia nu este la prima abatere de postare a unor informații fără fundament științific care ajung să fie percepute ca ‘adevăruri științifice’”, se arăta în comunicatul instituției, care acuza totodată încălcarea gravă a eticii și deontologiei medicale.
În urma postării, Colegiul Medicilor Bihor a deschis o nouă anchetă disciplinară, iar cazul a redeclanșat dezbaterea despre responsabilitatea medicilor în spațiul public și despre limitele libertății de exprimare atunci când opiniile personale contrazic consensul științific.
Un personaj polarizant: de la „doctorița care face minuni” la simbol al curentului antivaccinist
În anii de pandemie, în jurul numelui Flavia Groșan s-a construit, în anumite cercuri, o adevărată mitologie. Susținătorii o prezentau drept „medicul care nu se teme să spună adevărul” și „doctorița care a salvat mii de vieți”, în timp ce o parte importantă a comunității medicale o acuza de propagarea unor mesaje periculoase, care subminează încrederea în sistemul sanitar și în vaccinare.
Presa centrală și locală a relatat, de-a lungul timpului, despre modul în care afirmațiile sale au alimentat curentul antivaccinist și teoriile conspiraționiste, plasând-o într-o zonă de conflict deschis cu experți în sănătate publică și cu forurile profesionale. Termeni precum „medic conspiraționist” sau „doctorița antivaccinistă” au început să apară constant în relatările mai multor instituții media, în timp ce lideri politici din zona radicală au instrumentalizat numele ei în propria retorică anti-sistem.
Moartea sa a generat, imediat după anunțarea publică a decesului, un nou val de reacții pe rețelele sociale: de la mesaje de condoleanțe și recunoștință din partea susținătorilor, la comentarii critice care au reamintit rolul ei în propagarea dezinformărilor medicale. Unele voci politice din zona extremistă au transformat dispariția medicului într-un nou prilej de discurs victimizant și anti-sistem.
Context medical: cancer pulmonar și factorii de risc în bolile respiratorii
Decesul Flaviei Groșan survine pe fondul unei patologii severe – cancer pulmonar cu metastaze multiple – una dintre cele mai agresive forme de cancer și principala cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. Specialiștii atrag frecvent atenția asupra legăturii strânse dintre fumat, poluare și riscul de apariție a bolilor pulmonare cronice și al cancerului, într-un context în care un român din zece suferă de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), iar afecțiunile respiratorii se numără printre principalele cauze de deces în România.
În paralel cu știrile privind decesul medicului pneumolog din Oradea, societățile profesionale de pneumologie au marcat în aceste zile Ziua Mondială a BPOC, subliniind importanța prevenției, a renunțării la fumat, a diagnosticării precoce și a aderenței la tratamente validate științific.
Un bilanț controversat și întrebări deschise pentru sistemul medical
Moartea Flaviei Groșan lasă în urmă un bilanț amestecat: pe de o parte, zeci de ani de practică medicală și mii de pacienți tratați în cariera sa de pneumolog; pe de altă parte, un rol central în răspândirea unor mesaje care au contestat frontal recomandările autorităților sanitare în timpul uneia dintre cele mai dramatice crize de sănătate publică din ultimele decenii.
Cazul ei readuce în discuție capacitatea instituțiilor profesionale de a reacționa rapid și ferm atunci când medici cu vizibilitate publică promovează teorii nevalidate științific, dar și responsabilitatea presei și a rețelelor sociale în amplificarea unor astfel de mesaje. În același timp, ridică întrebări despre modul în care neîncrederea în sistemul sanitar și în instituții poate transforma un medic într-un simbol al unor curente radicale, dincolo de dezbaterea strict profesională.
În timp ce familia și apropiații se pregătesc de înmormântare, iar susținătorii își exprimă regretul pentru dispariția medicului, comunitatea medicală se confruntă cu necesitatea de a trage concluzii din acest episod: atât în ceea ce privește comunicarea cu pacienții, cât și mecanismele prin care sunt combătute dezinformarea și discursul pseudo-științific în spațiul public.
