Tribunalul București a suspendat decizia de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, iar conducerea liberală ripostează public, sugerând că luptele interne au ajuns să se joace în sala de judecată, nu doar în forurile politice ale partidului.
Tribunalul București a decis suspendarea executării și a efectelor hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie, actul care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar al partidului din 21 iunie, în urma căruia Ilie Bolojan a fost confirmat la șefia formațiunii și au fost operate modificări importante de statut. Contestatarii, o grupare de lideri liberali marginalizați la Congres, au deschis mai multe acțiuni în instanță prin care cer anularea hotărârilor adoptate, de la schimbarea conducerii până la noile reguli disciplinare, inclusiv excluderea de drept a celor care ar susține intrarea PNL într-o nouă formulă de guvernare cu PSD. Ei susțin că procedurile de convocare și desfășurare a Congresului ar fi încălcat prevederi statutare și legale, iar în paralel au sesizat atât Tribunalul București, cât și Tribunalul Ilfov, prin ordonanțe președințiale și acțiuni pe fond, pentru suspendarea și anularea actelor interne ale partidului.
Reacția PNL a venit rapid, printr-un comunicat de presă în care conducerea aleasă pe 21 iunie transmite că hotărârea de suspendare nu schimbă „realitățile din partid” și nu afectează mandatul echipei Bolojan. Liberalii subliniază că instanța a suspendat doar decizia de convocare a Congresului, nu și hotărârile deja adoptate de forul suprem de conducere, susținând că acestea rămân în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului. „Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc”, argumentează PNL, insistând că structurile rezultate în urma votului intern își exercită în continuare atribuțiile în deplină legitimitate politică și statutară. În același registru, conducerea amintește principiul clasic al vieții de partid – minoritatea se supune majorității –, încercând să portretizeze demersurile din justiție drept o contestare a voinței interne exprimate prin vot la Congres.
Tonul comunicatului liberal marchează trecerea conflictului intern din registrul politic în cel judiciar, cu acuzații explicite privind modul în care Tribunalul București a decis să gestioneze dosarele ce privesc partidele politice. PNL semnalează că, în 23 iunie, la doar două zile după Congresul Extraordinar, Tribunalul București a constituit șase completuri „specializate” pentru cauzele cu partide politice, din peste o sută de judecători, desemnați direct de președintele instanței, fără avizul CSM, ceea ce liberalii numesc o decizie „fără precedent” care eludează legea de organizare judecătorească. Dincolo de tehnicalitatea reproșului, mesajul politic este limpede: conducerea PNL sugerează că arhitectura judecării acestor cauze ridică suspiciuni chiar în momentul în care mizele interne din partid sunt maxime. Așa apare formula folosită chiar de liberali – „bătăliile politice” din PNL s-au mutat în justiție –, semnalând intenția de a transforma disputa internă într-o dezbatere despre presiunea politicului asupra instanțelor și despre separația puterilor în stat.
Concret, PNL anunță că va ataca pe toate căile legale Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București, cea prin care au fost stabilite completurile specializate pentru dosarele cu partide politice. În paralel, avocații partidului pregătesc strategia pentru dosarul în care se cere suspendarea hotărârilor Congresului din 21 iunie, programat pe 8 iulie, dosar repartizat unei judecătoare despre care liberalii amintesc că a fost detașată la Ministerul Justiției în mandatul Alinei Gorghiu, una dintre contestatarele sancționate politic la Congres. PNL invocă această legătură instituțională și anunță că va cere recuzarea magistratului, pentru a elimina orice suspiciune de influență în derularea procesului privind validitatea noii conduceri și a modificărilor de statut. În tot acest timp, contestatarii continuă să își joace șansele în justiție, cu patru acțiuni pe rol la Tribunalul București și alte demersuri la Tribunalul Ilfov, care vizează atât convocarea Congresului, cât și deciziile luate în timpul acestuia, de la excluderi până la ruperea definitivă a relației politice cu PSD.
În plan intern, conducerea liberală încearcă să transmită un mesaj de continuitate și disciplină, asigurând că va depune la tribunal, conform legii, lista noii conduceri și modificările la statut și reiterând adeziunea declarativă la principiile democratice și la separația puterilor în stat. PNL vorbește despre un „proces în derulare, cu diverse faze și termene”, promițând că avocații partidului vor utiliza toate căile de atac împotriva deciziilor considerate neîntemeiate, dar și că va respecta cadrul legal și instituțiile statului. Mesajul dublu – contestarea administrativă a hotărârilor Tribunalului București și reafirmarea respectului pentru justiție – arată o strategie politică în care partidul încearcă să mențină simultan legitimitatea internă a noii conduceri și să capitalizeze public ideea că adversarii săi din interior au ales să continue lupta în fața judecătorilor. În acest context tensionat, reacția PNL marchează o nouă etapă a conflictului: după voturile din forurile interne, urma urmelor se decide acum în sala de judecată, acolo unde „bătăliile politice” se traduc în termeni de ordonanțe președințiale, recuzări și completuri „specializate” pentru partidele politice.
