Raportul exploziv „The Foreign Censorship Threat – Part II”, publicat pe 3 februarie 2026 de Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților SUA, aflat sub control republican, plasează România exact în centrul unui scandal internațional. Documentul, bazat pe subpoena-uri adresate unor giganți tehnologici precum Meta, X, TikTok și Alphabet, susține că Digital Services Act (DSA) a fost utilizat ca instrument de cenzură masivă pentru a bloca ascensiunea unui candidat populist și pentru a favoriza victoria așa-numitului „candidat al establishmentului”.
Potrivit raportului, în România intervențiile au avut loc în contextul alegerilor prezidențiale din 2024. La 24 noiembrie, candidatul independent Călin Georgescu a câștigat detașat primul tur. Ulterior, Curtea Constituțională a anulat alegerile pe baza unui raport al SRI care invoca existența unei „campanii TikTok coordonate de 25.000 de conturi rusești” în favoarea acestuia. TikTok a răspuns însă oficial Comisiei Europene că nu a identificat nicio rețea de acest tip și nicio coordonare rusă, precizând că singura activitate pro-Georgescu detectată era una românească, cu mai puțin de 2.000 de urmăritori. Mai mult, ulterior, chiar autoritatea fiscală română a arătat că presupusa „intervenție rusă” fusese finanțată de un alt partid românesc, de centru-dreapta. În pofida acestor clarificări, alegerile nu au fost reluate cu Georgescu în cursă, acesta fiind interzis la scrutinul repetat, iar în mai 2025 a câștigat candidatul susținut de establishment.
Raportul american afirmă fără echivoc că, dintre toate cazurile analizate, Comisia Europeană ar fi aplicat cele mai agresive măsuri de cenzură tocmai în cazul alegerilor prezidențiale din România din 2024. Mecanismul DSA ar fi funcționat prin ordine de ștergere cu efect global, nu doar pe teritoriul României, vizând toate materialele care conțineau imaginea lui Georgescu, precum și postările considerate „disprețuitoare” la adresa PSD, alături de geo-blocări motivate de presupuse încălcări ale regulilor de finanțare a campaniei. În paralel, ONG-uri finanțate de Uniunea Europeană, precum Observatorul Româno-Bulgar de Media Digitală și Funky Citizens, au semnalat sute de videoclipuri, rezultând peste 334 de raportări și 153 de ștergeri la nivel global.
În același timp, Comisia Europeană ar fi organizat roundtable-uri confidențiale cu platformele digitale, autoritățile române și aceleași ONG-uri, solicitând „mitigarea riscurilor sistemice”, ceea ce, conform raportului, a însemnat deranking, shadow-ban și cenzurarea unor termeni precum „lovitură de stat” sau „război” pe o perioadă de aproximativ 60 de zile. După anularea alegerilor, Comisia a deschis și o investigație DSA împotriva TikTok, continuând presiunile și în perspectiva alegerilor reluate din mai 2025, pe fondul amenințării unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a platformelor.
Concret, concluzionează raportul, un candidat care câștigase primul tur al alegerilor a fost eliminat din cursă pe baza unei acuzații de interferență rusă care s-a dovedit nefondată chiar de platforma acuzată. În paralel, conținutul său a fost șters la scară globală, iar narativele considerate incomode – de la poziții anti-migrație și critici față de tranziția climatică forțată, până la apeluri la suveranitate națională – au fost sistematic suprimate. Autorii raportului afirmă fără menajamente că Comisia Europeană a folosit DSA ca instrument de ingerință electorală pentru a dezavantaja partidele și candidații conservatori sau populiști, inclusiv în România. Ceea ce Bruxelles-ul prezintă drept „protecția democrației” este descris ca o formă de cenzură politică transnațională, cu efecte care se extind chiar și asupra discursului protejat constituțional în Statele Unite, prin regulile globale impuse platformelor.
Harta inclusă în raport, cu marcaje roșii pe România, Moldova, Franța, Olanda și alte state, este prezentată ca o dovadă vizuală a amplorii operațiunii, România fiind indicată drept unul dintre cazurile-pilot. În această interpretare, democrația europeană ar fi fost „apărată” prin anularea unui rezultat electoral, aplicarea unei cenzuri globale și interzicerea unui candidat, cu Comisia Europeană în centrul acțiunii, având DSA ca instrument principal.
