Conform raportului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU”, publicat recent de Comisia Europeană și OCDE, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decesele din cauze tratabile. Cele mai frecvente cauze sunt bolile cardiace ischemice (21%), cancerul colorectal (14%), cancerul de sân (10%) și accidentele vasculare cerebrale (10%). Aceste statistici sunt cu atât mai îngrijorătoare având în vedere faptul că România se află, de asemenea, pe antepenultimul loc la decesele din cauze prevenibile, fiind devansată doar de Ungaria și Bulgaria. În 2021, cele mai frecvente cauze ale deceselor prevenibile au fost COVID-19 (24%), cancerul pulmonar (16%) și bolile cardiace ischemice (10%).
Un alt aspect alarmant semnalat de raport este nivelul scăzut al cheltuielilor cu sănătatea pe cap de locuitor în România. Astfel, în 2022, cheltuielile per capita au fost de doar 1.632 de euro, mult sub media Uniunii Europene, care se ridică la 3.533 de euro pe cap de locuitor. Această diferență semnificativă subliniază problemele structurale ale sistemului de sănătate românesc, care au un impact direct asupra accesului și calității îngrijirilor medicale pentru populație.
Un alt indicator îngrijorător este speranța de viață sănătoasă, care în România este de doar 57,8 ani, plasându-ne pe locul 22 din 27 de state ale Uniunii Europene. Aceasta reflectă o stare generală de sănătate precară a populației, în ciuda progreselor făcute în alte domenii. În paralel, România se află printre primele cinci țări ale Uniunii Europene cu nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, alături de Grecia, Estonia, Finlanda și Letonia. Motivele pentru această situație includ deficitul de finanțare, distanța față de serviciile medicale și timpii mari de așteptare pentru consultații și tratamente.
România se confruntă și cu grave deficiențe în infrastructura medicală. Deși avem un număr mare de paturi de spital, accesul pacienților la examinări imagistice precum RMN, CT și PET-CT este extrem de limitat. De asemenea, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la screeningul pentru cancer colorectal și cancer de col uterin. De asemenea, numărul mamografiilor pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani este alarmant de scăzut. În schimb, România are unul dintre cele mai mici numere de infecții intraspitalicești din Uniunea Europeană, doar Letonia având o rată mai mică. Totuși, acest lucru nu poate compensa deficiențele serioase ale sistemului de sănătate din țară, mai ales în condițiile în care screeningul și prevenția sunt aspecte esențiale pentru reducerea mortalității.
Aceste date subliniază necesitatea unei reforme profunde a sistemului de sănătate românesc. Este esențial ca autoritățile să se concentreze mai mult pe prevenția bolilor, pe îmbunătățirea infrastructurii și pe asigurarea unui acces mai bun la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii. Fără o abordare integrată și eficientă, România va continua să se confrunte cu aceste probleme sistemice care pun în pericol sănătatea și viața a mii de oameni. Reformele în sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate națională, cu scopul de a reduce inegalitățile în accesul la îngrijiri medicale și de a îmbunătăți rezultatele de sănătate ale populației.
