Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în anul 1746 în orașul Bistrița, situat în inima Transilvaniei. De mic copil, el a manifestat o deosebită înclinație către studiile teologice și religioase, dorind să urmeze o carieră în slujba Bisericii. Tânărul Grigorie a parcurs un traseu educațional impresionant, continuându-și studiile la prestigioasa Academie duhovnicească din Kiev. Aici și-a dezvoltat cunoștințele în teologie și filosofie, pregătindu-se astfel pentru un viitor strălucit în ierarhia bisericească.
După finalizarea studiilor, Gavriil Bănulescu-Bodoni a ocupat diferite poziții de învățătură și predicare în regiunea Transilvaniei și în orașul Iași. Apoi, a luat hotărârea de a se călugări la Constantinopol, unde și-a ales numele de Gavriil, iar în anii ce au urmat și-a continuat studiile la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos.
Cariera sa în slujba Bisericii a cunoscut o evoluție impresionantă, fiind numit profesor de limba greacă și ieromonah la catedrala mitropolitană din Iași. În anii 1782-1784, Gavriil Bănulescu-Bodoni a ocupat funcția de profesor la seminarul din Poltava, situat în Rusia. De asemenea, și-a îndeplinit misiunea de rector al Seminarului din Poltava în perioada 1786-1791.
În decembrie 1791, Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov al Poltavei l-a hirotonisit pe Gavriil Bănulescu-Bodoni ca episcop-vicar de Akkerman și Bender (Cetatea Albă și Tighina). În februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit mitropolit al Moldovei, dar în aprilie același an, în urma unor dispute politice, Gavriil a fost arestat și exilat la Istanbul. A fost eliberat ulterior și s-a reîntors în Rusia, unde a ocupat funcția de mitropolit al Poltavei și apoi al Kievului.
Cu toate că s-a aflat în mai multe regiuni și a îndeplinit diverse roluri în ierarhia bisericească, Gavriil Bănulescu-Bodoni nu și-a uitat rădăcinile sale românești. La 27 martie 1808, țarul Rusiei l-a numit exarh al Bisericii din Moldova și Țara Românească, aceste două țări aflându-se sub ocupație militară rusă la acea vreme. Ca exarh, a lucrat pentru buna desfășurare a vieții bisericești și a tipărit mai multe cărți.
Un moment de referință în cariera sa a fost fondarea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reședința la Chișinău, în 21 august 1813. Aici, Gavriil Bănulescu-Bodoni a construit un Seminar teologic și a adus o contribuție substanțială la dezvoltarea comunității bisericești din această regiune.
Cu siguranță cea mai importantă realizare a sa a fost construirea catedralei Schimbarea la Față din Odessa, în anul 1794. Edificiul reprezenta o capodoperă a arhitecturii neoclasice și s-a bucurat de o bogată decorațiune interioară din marmură policromă. După moartea împărătesei Ecaterina a II-a și venirea la putere a țarului Pavel I, finanțarea pentru construirea catedralei a fost întreruptă. Totuși, datorită numirii ducele de Richelieu în calitate de guvernator al Odesei, lucrările la catedrală au fost reluate și s-au finalizat în anul 1808.
Catedrala a devenit un loc de înmormântare pentru numeroase personalități importante, printre care se număra și guvernatorul general al Noii Rusii, Michail Semënovič Voroncov, și soția sa.
Distrusă de autoritățile sovietice bolsevice în 1936, aceasta a fost reconstruită între 1999 și 2003. Însă, în noaptea de 23 iulie 2023, clădirea a fost din nou atacată și parțial distrusă într-un atac cu rachete în cadrul conflictului rusoucrainean, în care părțile implicate se acuză reciproc. Conform Moscovei, clădirea de cult a fost lovită din greșeală de sistemul antiaerian ucrainean. „Având în vedere filmările Bisericii Schimbarea la Față din Odessa, publicate de locuitorii locali, cea mai probabilă cauză a distrugerii sale a fost căderea unei rachete ghidate antiaeriene ucrainene, rezultatul acțiunilor unor operatori nepricepuți ai sistemelor de apărare antiaeriană, pe care armata din Kiev le-a amplasat intenționat în zonele rezidențiale ale zonelor populate, inclusiv în orașul Odessa”, a afirmat Ministerul Apărării rus în explicația sa privind atacul devastator asupra catedralei. Această informație a fost raportată de Ria Novosti.
sursa foto catedrala https://twitter.com/SimonTanner19