Implementarea obligatorie a facturării electronice anunțată de Marcel Boloș, ministrul economiei, începând cu 1 ianuarie 2024 se va face în stil românesc, adică nu se va ține cont de realitatea din țara noastră cu privire la infrastructura digitală și la incapacitatea „Statului” de a proteja online datele pe care le pretinde prin această sistem de facturare electronică de la întreprinzători.
Facturile electronice vor conține informații sensibile despre clienți și companii, iar aceste date vor deveni vulnerabile în fața atacurilor cibernetice sau a erorilor de securitate. Un alt risc va fi cel legat de integritatea datelor, de posibilitatea ca datele să fie modificate sau alterate în timpul transmiterii sau stocării, ceea ce va afecta corectitudinea facturilor. Orice erori sau modificări neautorizate vor duce la discrepanțe în registrele financiare sau la contestații din partea clienților.
Erorile umane și tehnice vor reprezenta și ele un risc major în facturarea electronică, deoarece utilizarea de software și sisteme tehnologice va putea duce la apariția unor greșeli în codificarea datelor sau la defecțiuni în funcționarea acestora. Aceste erori vor conduce la emiterea de facturi incorecte, la întârzieri în transmiterea facturilor și la multe bătăi de cap.
În plus, costurile implementării nu vor fi deloc de neglijat pentru multe companii, mai ales pentru cele mici. Achiziționarea de software specializat, instruirea personalului și actualizarea infrastructurii IT vor implica cheltuieli importante, de care guvernul nu a ținut cont și nici măcar nu a făcut o planificare adecvată pentru a gestiona eficient această tranziție.
Un alt risc major va fi legat de conformitatea legislativă, pentru că facturarea electronică va trebui să respecte reglementările legale și fiscale în vigoare, iar neconformitatea cu legislația va atrage amenzi și sancțiuni în stilul binecunoscut la noi în țară, ceea ce va afecta negativ activitatea multor întreprinderi mici sau mijlocii și va încărca inutil instanțele judecătorești doar pentru a mai satisface din cerințele nebunești ale Uniunii Europene în materie de „combatere a evaziunii”.