România este, din punct de vedere financiar, un beneficiar net al apartenenței la Uniunea Europeană, iar unul dintre cei mai vocali promotori ai acestui mesaj este europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Declarația sa recentă, făcută la Alba Iulia, reia și sintetizează cifrele publicate de instituțiile europene: țara noastră a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro, în principal sub formă de fonduri nerambursabile.
„În concluzie, România are un raport pozitiv în relaţia cu Uniunea Europeană pe zona de bani europeni. Am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul comun european şi am primit peste 100 de miliarde”. Negrescu a făcut această declarație în cadrul evenimentului „Transylvania EU Funds Day”, organizat la Centrul Multifuncțional „Gheorghe Șincai” din Alba Iulia, o platformă dedicată viitorului fondurilor europene și investițiilor strategice pentru România.
Afirmația nu este izolată, ci se sprijină pe date comunicate anterior atât de Comisia Europeană, cât și de Ministerul Finanțelor din România. De la aderarea din 2007 până cel puțin la începutul lui 2025, România a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și a contribuit cu puțin peste 30 de miliarde de euro la bugetul UE, rezultând un sold pozitiv de aproape 68 de miliarde de euro. Reprezentanța Comisiei Europene la București a transmis, la rândul ei, că în cei 18 ani de apartenență România a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din bugetul UE, consolidând ideea că țara este un beneficiar net al fondurilor europene.
La Alba Iulia, Victor Negrescu nu s-a oprit doar la bilanț, ci a atras atenția asupra dependenței României de aceste resurse. Potrivit lui, 9 din 10 investiții publice au folosit, la un moment dat, bani europeni, iar 60% din proiectele realizate în prezent implică într-o mare măsură fonduri UE. Mesajul său este că județele, comunitățile locale și mediul privat au nevoie de acest „input financiar” european, iar responsabilitatea clasei politice este să folosească adecvat resursele și să pregătească proiecte competitive pentru viitorul buget multianual.
Negrescu a explicat și schimbarea de paradigmă a finanțării europene în următorul cadru financiar 2028–2034. Dacă până acum peste 50% din fonduri erau distribuite prin anvelope naționale, pentru prima dată majoritatea banilor – peste 55% – vor fi administrați direct de Bruxelles, prin programe centralizate și un Fond european de competitivitate. România va trebui să vină cu proiecte „cu anvergură europeană”, mari și complexe, construite în parteneriat public–privat și în ecosisteme locale capabile să concureze cu propunerile altor state membre.
Pentru PSD, mesajul transmis de Victor Negrescu are și o dimensiune politică. Europarlamentarul se poziționează ca specialist al partidului pe dosarele europene – de la salvarea banilor din PNRR până la negocierile pentru prelungirea termenelor și discuțiile despre acordul UE–Mercosur – și folosește cifrele privind bilanțul României în UE pentru a contura narativul că „banii europeni” sunt esențiali pentru dezvoltare și pentru reducerea deficitului. În plus, faptul că România a primit de peste trei ori mai mult decât a contribuit îi permite să răspundă criticilor eurosceptice, arătând că apartenența la UE a adus în economie sume pe care statul român nu le-ar fi putut mobiliza singur.
În spatele cifrelor există însă o nuanță importantă, mai ales pentru cititorii interesați de detalii. Soldul pozitiv nu înseamnă că banii au fost absorbiți integral și eficient. Analizele independente arată perioade în care rata de absorbție a fondurilor structurale a fost sub media europeană, cu starturi greoaie provocate de întârzieri administrative, probleme în sistemele electronice de management și dificultăți de cofinanțare la nivel local. Asta face ca mesajul lui Negrescu – „potențialul este mult mai mare de atât” – să fie mai mult decât o formulă politică: există bani disponibili la nivel european, dar miza este ca România să-și îmbunătățească capacitatea administrativă și proiectele pentru a-i transforma în infrastructură, servicii și investiții durabile.
În concluzie, citatul lui Victor Negrescu privind contribuția de 30 de miliarde de euro și fondurile de peste 100 de miliarde primite din bugetul UE se înscrie într-un context factual confirmat de date europene și într-o strategie politică prin care PSD își asumă tema „bani europeni” ca argument central pro-UE.
