Un complet al Tribunalului București a respins contestația depusă de avocații lui Călin Georgescu și a confirmat, definitiv, începerea judecății pe fond în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat de propagandă legionară. Instanța a menținut astfel decizia Judecătoriei Sectorului 1 din decembrie 2025, care constatase legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori și dispusese trimiterea în judecată a lui Georgescu. În urma hotărârii, acesta rămâne inculpat într-un proces ce aduce în prim-plan limitele libertății de exprimare atunci când discursul atinge zona ideologiilor fasciste și legionare, interzise de legislația românească.
Potrivit minutei Tribunalului București, judecătorii au respins ca nefondată contestația lui Georgescu împotriva încheierii pronunțate în camera preliminară și l-au obligat la plata a 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, decizia fiind definitivă. Cazul a fost judecat într-un complet de divergență, după ce, la termenul anterior, magistrații nu reușiseră să ajungă la un punct de vedere comun privind legalitatea rechizitoriului și constataseră „ivirea divergenței”. Odată depășit acest blocaj procedural, dosarul se mută în faza de judecată pe fond, unde vor fi analizate probele, declarațiile și contextul afirmațiilor care i se impută lui Georgescu.
Rechizitoriul Parchetului General, întocmit în iulie 2025, îl acuză pe Călin Georgescu de săvârșirea infracțiunii de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea, în public, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale)”. Procurorii susțin că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la mai multe momente temporale – inclusiv 16 iunie 2020, septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025 – Georgescu a promovat în public, prin interviuri, declarații și postări online, idei și doctrine legionare și xenofobe. În documentele de urmărire penală se arată că acesta ar fi făcut afirmații elogioase la adresa unor figuri controversate ale istoriei României, precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu sau Ion Moța, cu scopul de a schimba percepția publică asupra Mișcării Legionare și de a normaliza legionarismul.
Cazul este construit pe prevederile Ordonanței de Urgență nr. 31/2002, act normativ care interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și sancționează promovarea cultului persoanelor responsabile de genocid, crime contra umanității sau crime de război. Articolul 5 al ordonanței incriminează explicit fapta persoanei de a promova în public cultul unor astfel de persoane, precum și promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, această reglementare fiind întărită în 2015 prin Legea 217, care a clarificat și extins sfera de aplicare a prevederilor. România s-a aliniat astfel standardelor europene privind interzicerea simbolurilor și propagandei extremiste, iar dosarul Georgescu devine unul de referință tocmai pentru că pune la încercare modul în care aceste norme sunt aplicate în practică, într-un context în care discursul radical migrează frecvent în mediul online.
Pentru opinia publică, numele lui Călin Georgescu este asociat atât cu tentativa de candidatură la prezidențialele din 2024, ulterior anulate de Curtea Constituțională, cât și cu prezențe mediatice în care a cultivat o retorică antielită și un discurs identitar radical, ceea ce a generat, de-a lungul anilor, reacții critice din partea organizațiilor civice și a istoricilor. Trimiterea sa în judecată sub control judiciar, menținut ulterior de instanțe, a fost însoțită de declarații publice prin care acesta și-a revendicat consecvența ideologică, respingând acuzațiile de propagandă legionară și prezentându-se drept victimă a unei „vânători ideologice”. De cealaltă parte, dosarul penal descrie o strategie de comunicare pe termen lung, în care interviurile, aparițiile online și conexiunile cu mediul neolegionar ar fi urmărit reabilitarea simbolică a Mișcării Legionare și a unor personaje condamnate de istorie și de justiția postbelică.
Faptul că dosarul ajunge acum în faza de judecată pe fond îl transformă într-un test pentru felul în care justiția română reușește să traseze linia dintre libertatea de exprimare și propaganda pentru ideologii totalitare, într-un context politic intern marcat de polarizare și discurs extremist la marginea scenei politice. În funcție de soluția instanței, cazul Georgescu poate crea un precedent important pentru modul în care vor fi tratate în viitor manifestările publice de nostalgie legionară sau de reabilitare a unor personaje responsabile de crime de război, de la discursuri în spațiul online până la acțiuni publice cu simbolistică extremistă. Până atunci, procesul care se deschide la Tribunalul București va ține în priză atât mediul juridic, cât și scena politică, într-un dosar în care, dincolo de numele inculpatului, se judecă de fapt limitele memoriei istorice într-o democrație europeană.
