Astăzi, avocatul Adrian Toni Neacsu a atas atentia pe pe facebook la o propunere de modificare a Codului Penal, aflată în faza de vot în Camera Deputaților, care vizează pe cei care se sustrag executărilor penale. Postarea vine în contextul recent al cazului Cherecheș și ridică întrebări serioase asupra constituționalității acestei propuneri.
În centrul acestei controverse stă reglementarea care impune tuturor condamnaților definitiv, indiferent de locație, să se predea autorităților române în termen de 7 zile de la pronunțarea hotărârii penale definitive. Pe hârtie, aceasta pare a fi o măsură reparatorie și, fără îndoială, a stârnit simpatia publicului, dar potrivit avocatului Neacsu, există o adâncime neconstituțională.
Postarea aduce în discuție dilema dintre ceea ce este popular și acceptabil pentru societate și ceea ce este corect din punct de vedere constituțional și în conformitate cu principiile universale ale echitabilității în domeniul incriminării penale.
Consiliul legislativ a avizat negativ proiectul de lege, considerându-l „scris pe genunchi” și neprofesionist. Cu toate acestea, acesta a trecut cu succes prin Senat (95 de voturi pentru, 1 împotrivă) și a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentului, fără o analiză amănunțită.
Propunerea, inițiată de Guvern, aduce o modificare la Codul Penal, sancționând cu închisoare de până la 3 ani neprezentarea la poliție în vederea executării unei pedepse cu închisoarea în termen de 7 zile de la pronunțarea hotărârii penale definitive.
Avocatul Neacsu atrage atenția asupra viciului de neconstituționalitate care apare atunci când sancțiunea se aplică și hotărârilor definitive anterioare intrării în vigoare a modificării. Practic, aceasta ar putea aduce într-un termen de 7 zile toți fugarii de justiție din România, extinzându-le pedeapsa cu până la 3 ani și întrerupând prescripția executării pedepsei pentru o nouă infracțiune săvârșită.
Această aplicare retroactivă ridică întrebări esențiale cu privire la neretroactivitatea legii penale, un principiu fundamental al procesului penal, și subliniază necesitatea unei dezbateri publice ample pentru a evalua în mod corespunzător consecințele acestei propuneri.
