Summitul Formatul București 9 (B9) și al Aliaților Nordici, găzduit miercuri la Palatul Cotroceni, s-a încheiat cu adoptarea unei Declarații Comune privind securitatea euro-atlantică, sprijinul pentru Ucraina și construirea unui „NATO 3.0″ — cu o singură excepție notabilă: Ungaria.
„Orice decizie va fi luată de viitorul Guvern”
Delegația maghiară a refuzat să adere la declarație, motivând că „nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit.” Poziția Budapestei, consemnată într-o notă de subsol a documentului final, a fost formulată explicit: „Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.”
Explicația vine în contextul politic intern de la Budapesta: regimul Orban a fost înlăturat de la putere, iar Ungaria se află în plin proces de tranziție, fără un guvern investit. Ungaria a fost reprezentată la summit nu de un șef de stat, ci de ambasadorul acreditat la București — la fel cum și Bulgaria a trimis reprezentantul său la NATO, cu rang de ambasador.
Poziția Cotroceniului: un pas înainte
Administrația Prezidențială română a transmis că mesajul delegației maghiare este unul pozitiv și că reprezintă „un pas înainte față de poziția anterioară a țării” pe dosarele NATO și Ucraina. Interpretarea sugerează că formularea „abținere constructivă” marchează o schimbare de ton față de blocajele sistematice practicate de executivul Orban, care refuza orice consens în format B9 referitor la Ucraina sau la sancțiunile anti-Rusia.
Tensiunile legate de Ungaria în cadrul B9 nu sunt noi. Încă din 2024, mai multe state membre discutau în premieră excluderea Budapestei din format, exasperate de blocajele repetate ale lui Viktor Orbán. Financial Times relata atunci că unii diplomați considerau că grupul ar putea „să se întrunească pentru ultima dată în acest format.”
Ce prevede Declarația Comună
Documentul semnat de celelalte state reafirmă angajamentul de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB și trasează obiectivul strategic al formatului: construirea unui „NATO 3.0″ prin promovarea unei Europe mai puternice în cadrul unei alianțe mai puternice.
Declarația identifică explicit Rusia drept „cea mai mare amenințare pe termen lung” la adresa securității aliaților și promite că sprijinul pentru Ucraina va rămâne „neclintit.” Secretarul general NATO, Mark Rutte, prezent la București, a subliniat că armata trebuie să aibă resursele și capabilitățile necesare: „Nu putem lăsa garda jos.”
Zelenski, mesaj pentru aliați
Volodimir Zelenski, invitat la summit, le-a transmis liderilor că NATO trebuie să demonstreze că este o alianță puternică și că speră că „sfârșitul războiului este aproape.” El a avertizat că Ucraina rămâne dependentă de sprijinul financiar european și că îngrădirea capacității Rusiei de a mai declanșa un nou război este un interes comun al tuturor membrilor alianței.
Summitul B9 de la București a fost prima reuniune internațională de amploare patronată de Nicușor Dan de la preluarea funcției de președinte al României. Următorul summit al formatului va avea loc în Polonia.
