Rusia ar fi analizat scenariul unui atentat „regizat” asupra lui Viktor Orbán, parte a unei operațiuni mai largi de influențare a alegerilor din Ungaria, într-un context de erodare a sprijinului intern pentru premier și de tensiuni cu UE pe tema statului de drept și a războiului din Ucraina, scrie prestigiosul ziar american The Washington Post. Cazul pune sub reflector relația strânsă dintre Budapesta și Moscova, infrastructura de dezinformare și vulnerabilitatea proceselor democratice din Europa Centrală.
Potrivit unui document intern al serviciului de informații externe al Rusiei (SVR), autentificat de un serviciu european, o unitate a propus, înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, un atentat fals asupra lui Viktor Orbán, cu nume de cod „Gamechanger”. Ideea era ca o astfel de operațiune să mute campania de la teme economice, unde premierul era în defensivă, spre o agendă emoțională de securitate și stabilitate, menită să mobilizeze electoratul fidel al Fidesz.
Documentul arată că strategii ruși au concluzionat că majoritatea maghiarilor, 52,3%, erau nemulțumiți de situația din țară, cu peste 50% nemulțumire chiar în mediul rural, tradițional bastion Fidesz. În sondaje, Orbán era plasat în urmă în fața lui Péter Magyar, fost insider Fidesz și lider al partidului Tisza, care și-a construit campania pe anticorupție și respectarea statului de drept.
Operațiuni de influență: de la deepfake la propagandă coordonată
„Gamechanger” nu ar fi fost un episod izolat, ci vârful unui ansamblu mai amplu de operațiuni rusești în sprijinul lui Orbán, descrise de surse de securitate europene. Documente citate de presa internațională vorbesc despre videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale împotriva candidatei Tisza Mariya Gurzo, precum și documente și fotografii falsificate care îl prezentau pe un alt candidat de opoziție, Ervin Nagy, drept agresor al unei femei.
În paralel, o campanie coordonată pe rețelele sociale a promovat intens narațiunea că Viktor Orbán este singurul lider capabil să apere suveranitatea Ungariei, în timp ce opozanții ar fi marionete ale Bruxelles-ului și Washingtonului. Un oficial european de securitate l-a menționat pe Tigran Garibian, consilier al ambasadei ruse la Budapesta, ca interlocutor frecvent al unor jurnaliști pro-guvernamentali, cărora le-ar fi „dat teme și instrucțiuni”.
Ambasada Rusiei la Budapesta, „cartier general” de campanie
Potrivit unor dezvăluiri ale presei și surselor din serviciile europene, ambasada Rusiei la Budapesta a devenit un veritabil centru de comandă temporar pentru influențarea alegerilor din Ungaria. Investigațiile menționează sosirea a cel puțin trei persoane care acționează în numele serviciilor militare ruse de informații, precum și implicarea directă a lui Serghei Kirienko, adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kremlin, în coordonarea operațiunilor de propagandă online.
Contextul este unul de apropiere strategică de durată între Budapesta și Moscova, cimentată prin contracte energetice și o relație privilegiată la nivel politic. Foști oficiali din serviciile ungare de informații susțin că Rusia a pătruns inclusiv în rețelele informatice ale Ministerului de Externe de la Budapesta, iar ministrul Péter Szijjártó ar fi oferit, în timpul reuniunilor UE, briefinguri în timp real omologului său rus Serghei Lavrov.
Orbán între Est și Vest: miza regională
Viktor Orbán s-a poziționat în ultimii ani ca unul dintre cei mai pro-ruși lideri din UE, criticând sancțiunile la adresa Moscovei și blocând sau întârziind decizii europene legate de sprijinul pentru Ucraina. În același timp, premierul maghiar a exploatat tensiunile dintre Washington și Bruxelles, prezentându-se în plan intern ca apărător al intereselor naționale împotriva „elitelor liberale” europene, inclusiv prin retorica privind „greșeala” Europei de a rupe punțile cu Rusia.
Această strategie a avut un cost: fonduri europene blocate din cauza derapajelor de la statul de drept, presiuni tot mai mari dinspre instituțiile UE și o deteriorare a imaginii internaționale a Ungariei. Tocmai aceste vulnerabilități economice și politice explică, în viziunea analiștilor, de ce Moscova ar fi dispus să riște operațiuni agresive pentru a menține la putere un aliat strategic în inima Uniunii Europene.
Ungaria, un caz-școală de dezinformare și regres democratic
Raportările recente se înscriu într-un tablou mai larg, în care Ungaria este citată frecvent drept exemplu de regres democratic într-un stat membru al UE. Controlul politic asupra unei părți consistente a presei, concentrarea de putere în mâinile Fidesz și utilizarea aparatului de stat în scopuri de comunicare electorală au creat un ecosistem în care campaniile externe de dezinformare găsesc teren fertil.
Pentru regiunea Europei Centrale, cazul „Gamechanger” ridică întrebări acute despre reziliența democratică: cât de pregătite sunt instituțiile și societățile din statele UE să facă față operațiunilor de tip hibrid ale unor actori precum Rusia? Dincolo de Budapesta, aceste întrebări privesc direct vecinii Ungariei, inclusiv România, unde vulnerabilitățile informaționale și polarizarea politică pot fi exploatate în mod similar în anii electorali ce urmează.
