„Fără văl islamic” așa a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul în Luxemburg, pronunțându-se în cazul unei femei care a acționat în instanță Primăria din Ans, Belgia, unde lucrează, și căreia i s-a interzis să poarte hijabul, vălul islamic, la locul de muncă pentru a respecta „principiul neutralității”. Sentința este foarte importantă având în vedere că și în România au apărut muncitori străini (aduși de companii pentru profit și care nu vor să majoreze salariul românilor), care, mai devreme sau mai târziu, vor pretinde să-și impună cultura, în funcție de cât de permisivi vor fi românii, așa cum am văzut deja în alte locuri
Inițial, cazul a fost examinat de Tribunalul Muncii din Liège, punând întrebarea dacă regula de neutralitate strictă impusă de Primărie ar putea constitui o discriminare contrară dreptului Uniunii. Disputa a ajuns la Curtea de la Luxemburg, care a decis în sentința sa că în cazul unei politici bazate pe „neutralitate strictă”, așa cum relatează Jurnalul, interdicția nu este ilegală. Pentru judecători, nu este o regulă discriminatorie dacă este aplicată în mod general și nediscriminatoriu.
În acest context, fiecare stat membru și fiecare organ de stat, în cadrul competențelor sale, are o anumită marjă de discreție „în conceperea neutralității serviciului public pe care intenționează să o promoveze la locul de muncă, în funcție de contextul său”. Elementul cheie, totuși, este că această finalitate a neutralității trebuie urmărită în mod consecvent și sistematic, iar măsurile adoptate pentru atingerea acesteia trebuie să fie limitate strict la necesar. Atunci cum rămăne cu Crucea? Curtea Europeană nu spune că „funcționarii publici nu ar trebui să poarte simboluri religioase”, ci stabilește că o administrație publică are dreptul să impună acest lucru angajaților săi. Această sentință ar putea afecta și simbolurile creștine, asa cum ne teme unii. Cu toate acestea, ar fi nejustificată – în opinia noastră – deoarece, din punct de vedere cultural, Europa nu poate să nu se declare creștină.
Purtarea unei cruciulite la gât nu acoperă fața și nu diminuează identitatea celui care o poartă, în timp ce vălul, hijabul și, în cel mai extrem caz, burqa sunt simboluri impuse femeilor de către un precept coranic evident discriminatoriu, în ceea ce privește sexele.
